• Citeste fragmente din romanul Ema (Fetita din conserva) de Lucian Parfene••• O cronica la spectacolul... Prapadul! Regia Lucian Dan Teodorovici Precum si alte texte numai pe Teatru Online •

joi, 26 mai 2011

A sosit trăsura domnului!

Vineri, 29 aprilie, ora 19.00, FIX „A sosit trăsura domnului”, un spectacol de Bogdan Ulmu.

Cu alte trăsuri au sosit şi:
Erica Moldovan, Emanuel Florentin, Aurelian Bălăiță, Geo Șfaițer, Denisa Pârțac, şi Vlad Baba.
Pe jos am sosit şi eu şi am văzut...

O piesă, adaptare dupa "Monsieur chasse", de Georges Feydeau care te captivează încă de la început. Partituri minunate, replici savuroase, un text decent, inteligent, umor, suspans, încurcături, scrisori rătăcite, poliţişti, amante… toate intrînd şi ieşind fie pe o uşă turnantă, fie dintr-un dulap mirosind a naftalină, fie din esenţa comediei.

Vînătoare e pretextul, dragostea liantul, scrisoarea motivul pentru ca în final toate personajele să scape basma curată, vinovaţi fiind în cele din urmă… pantalonii domnului.

Aşa să fie oare!

Decoruri, simple dar convingătoare, lumini - ba lumînări ba reflectoare...
Jocul actorilor: O Erica Moldovan (Leontine), strălucitoare, o Denisa Pârţac (Babet, Madam Latour) plină de seducţie, Emanuel Florentin (Moricet), convingător şi “inocent”, "baieţii" Aurelian Bălaiţă (Bridois), Geo Şfaiţer (Cassagne), Vlad Baba (Gontran) nu mai spun – jobene, pantaloni, tutun, şi nu în cele din urmă Bogdan Ulmu (Duchotel), regizor şi actor în acelaşi timp, burghezul "împătimit de vînătoare", un mincinos, adulterin perfect. Ce rol… şi ce regie… Să povestesc acum… întreaga comedie!

Precum se ştie, în societatea de-altă dată pe vremea lui Feydeau, pădurile Franţei erau pline de vînat nu ca acum cînd căprioarele or vezi bine cocoşii de munte sunt exponate filatelice… La început au fost cartuşele, apoi, şase iepuri de casă şi şase iepuri de cîmp, nişte telegrame dar... să trecem peste şi să vedem ce s-antîmplat. În primul rînd încurcăturile. Ba nu, greşesc! Amantele sunt primele! Ba nu… ce naiba… domnul vînează… e atît de simplu. Nu… Nu! A sosit trăsura aici e întorsătura! Si ar mai fi şi slăbiciunea… desigur cea umană. Să povestesc… să irosesc cuvinte cînd cel mai bine ar fi să mergeţi chiar dumneavoastră în persoană… la Ateneu… În Tătăraşi. Nu e departe, nu chiar la margine de Iaşi. Şi să mă credeţi pe cuvînt de-aveţi amantă, nu e o dramă de o luaţi. Din sală veţi ieşi mai învăţaţi! Parol!

Cred că m-am dat de gol... Chemaţi trăsura Monsieur!

Lucian Parfene

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu