• Citeste fragmente din romanul Ema (Fetita din conserva) de Lucian Parfene••• O cronica la spectacolul... Prapadul! Regia Lucian Dan Teodorovici Precum si alte texte numai pe Teatru Online •

marți, 28 februarie 2012

Pasarea Phoenix

(Monolog)

O încăpere banală. Pe geam se vede orașul. În zare două macarale albastre. Zgomotul de fond orașului se aude cu intermitență. Personajul 113 stă întins relaxat într-un fotoliu. Are un set de cărți de joc în mînă din care trage pe rind cite o carte pe care încearcă să o ghicească.

Personajul 113:  Popă de inimă roșie… As de pică… No… Decar de… de… treflă… Nu… Doi de romb… hîm… acum trebuie să vină un șapte… Prostii… Nimic nu-mi iese astăzi.
Statistică… totul este o simplă statistică…  Și totuși … asta trebuie sa fie un nouă de frunză…. Nea… E un biet valet de romb… Fie… Domnule de romb…Am să-ți povestesc ție… (Aruncă carte ape masă și se ridică)
Acum o săptămînă m-am gîndit să fac ceva important cu viața mea. Da… da…  M-am sculat dimineața așa cum se trezește toată lumea… Puțin confuz, încă mai păstram cîteva imagini din visul care m-a deșteptat… M-am dus la baie și în timp ce mă spălam am remarcat că pe gemulețul cel mic din dreapta oglinzii o macara albastră în jurul căreia se învîrtea o pasăre.  Wow... Asta e... Brusc mi-a venit idea… Aveam nevoie de un tatuaj… Pielea mea va spune toată  poveste…Da...  O pasăre Phoenix… O imensă pasăre care să îmi acopere tot spatele. Cu aripile larg deschise, cu ciocul sîngerînd,  în plin zbor. Da!. Aici aveam să dau și eu în sfîrșit lovitura. Evident o lovitură de imagine. Cum se vor minuna toți... Ha…I-a uite ce tatuj, ce pasăre… nu e cumva pasărea aia… care renaște din propria cenușă… Pasărea Phoenix parcă i se spune…. A… ba da… chiar ea este. Nu-i așa că-i ciudat? Că nu are logică, cine și-ar tatua un Phoenix ca mai apoi să facă ce-a făcut nenorocitul ăsta. Poate vrea să ne transmit un mesaj… (mai trage o carte… valet de frunză). O alt domn la fel de curios… Ei bine domnule… îl aruncă pe masă peste celalat valet) Pheonixul e singura pasăre care nu se reproduce… și cînd după cîteva mii de ani a oboist de viață își dă foc cuibului și arde odată cu el. Își arde trecutul… apoi din cenușa rămasă renaște. Aici e idea domnule comisar șef… va spune băiatul cel tînăr, cu ochelari și costum negru. Omul acesta a știut foarte bine ce face. Prostii va spune comisarul. Omul asta a făcut ce fac toți dereglații, e pur șimplu un caz banal… restul nu e decît o statistică. Asta e primul tău caz băiete nu-i așa? Ei bine al meu e cu numărul 113 (trage din nou cărti din pachet).  A… damă de frunză… A… cît pe ce… E dama de roșu… Ei… poate am noroc în dragoste. Oare avea pe cineva se va întreba tînărul…Sigur există o damă altfel de ce motiv ar fi avut… Aștia cred că mereu trebuie să existe o femeie. De ce oare? De ce… pentru ca  e pur și simplu vorba de statistică… Din partea mea pot să creadă ce vor… …  Mda… Statistică… totul e statistică.  Viața este statistică… Na poftim…Cum o să vorbesc eu cu un patru de inimă roșie… A fost un laș domnule… Va spune domnul cu barbișon și mănuși de cauciuc în timp ce va desena pe un caiețel poziția obiectelor din încăpere… Lașii fac mereu chestii necugetate… Știați că de celele mai multe ori în războaie, eroii nu sunt decît niște lași care au înebunit de frică… da… Frica îi face să devenă invincibili. E clar nu mai sunt ei… De obicei nu supraviețuiesc dar dacă o fac salvează vieți.. da… distrug tancuri, ucid în neștire cu mitraliera… fac ei ceva ieșit din comun… Și uite așa… după ce se termină atacul… ajung să fie decorați… Și totul doar dintr-o animalică frică…
E he… stilul de viață e tot… de aici vine frica asta… din felul în care ne…(mai trage o carte din pachet)  O…. un doi de treflă… E o carte norocoasă… Trefla e de obicei ceva bun.  Da ce vorbesc eu aici…(caută prin cameră un ziar) Ar trebui să caut în ziar un atelier de tatuaje… Unde am pus ziarul… Aha… Aici… I-a să vedem… (răsfoiește paginile) Vînzări auto, imobiliare, reparații, unde naiba o fi… poate la diverste… Ghicitoare profesionistă leg și dezleg, fac de deochi…  pti…atelier de reparat frigidere… atelier  de.. rame pentru ochelari… așa… tatuator cu experiență…  Asta e… O să sun imediat… imediat… (ia telefonul și formează numărul). Intră mesageria… (vocea tatuatorului se aude pe specker) Amice… Acuma nu-s… da dacă vrei să te tatuezi… sună dumneata mai încolo.Ori dorm, ori mănînc ori s-a întîmplat ceva nașpa. Ok! Te salută Francisc. Hai pa! Heavy metal!
Pai cu pasărea mea cum rămîne? Nu pot să o fac așa fără să las macar o urmă… Acum ce-am să fac am să amîn iar…Îmi mai dau o șansă.  (Trage o carte din pachet) As de frunză… Na c-am ghicit! E clar… Am să las pe altădată.. Cine sunt eu să mă opun destinului… La urma urmei totul nu e decît statistică.

Lucian Parfene

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu